Despre ce dieta am tinut

Foarte multe dintre voi, cele care mi-ati vazut "bilantul lui 2011", m-ati intrebat ce dieta am tinut. Sa-i spunem: hipocalorica personalizata. Nu am fost la nutritionist, dar am citit mult despre nutritie, despre ce are nevoie organismul, despre metabolism, despre ce si cum e mai bine pentru mine sa fac. Una din cartile foarte interesante si de un real ajutor pentru mine in aceasta "calatorie" a fost cartea dr. Mihaela Bilic "Traiesc deci ma abtin". Am mai citit: dr. Mihaela Bilic "Silueta dincolo de mituri"; dr. Alain Golay "Dieta personalizata"; Claire Pinson "Vreau sa slabesc si sa nu ma mai ingras"; Dr. Mencinicopschi "Si noi ce mai mancam"; dr. Gabriela Man "Slabesti mancand"; Mireille Guiliano "Frantuzoaicele nu se ingrasa. Secretul mancatului de placere" dar si alte carti si articole care m-au convins ca eu, de fapt, nu-mi doresc sa tin o dieta ci doresc sa-mi schimb stilul de viata.
Dar, ceea nu voi obosi niciodata sa tot spun, este ca cea mai importanta componenta a unei "diete" este psihicul. Fetelor, doamnelor, domnisoarelor, dragele mele cititoare, abordati-va "dieta cu bucurie", iubiti-va dieta, este drumul vostru catre voi insiva. Nu visati la 30 de kilograme date jos in 3 luni. Rugati-va la Dumnezeu sa va dea puterea sa slabiti 2 maxim 3 kilograme pe luna! Stabiliti-va un target mic, sa zicem 2 kg, astfel incat, atunci cand veti slabi 3 kg/luna sa vi se intareasca credinta in faptul ca puteti si ca este foarte usor!
Nu plecati la drum cu gandire negativa! Nu va priviti dieta cu descurajare sau cu neincredere. Cand plecati la mare, in concediu, va ganditi la cat de lung sau de greu este drumul pana la mare, sau va ganditi cu bucurie, speranta si incredere la prima baie pe care o veti face, la cat de bine va aveti simti cand veti simti nisipul plajei si spuma valurilor? Banuiesc ca la partea a doua... deci...


Ganditi-va cat de bine va veti simti cand veti avea energie sa mutati muntii din loc, cand inima nu o sa mai bata ca nebuna dupa 16 trepte urcate, cand suflul nu o sa va mai lase dupa 15 minute de mers mai in graba doar pentru ca autobuzul a plecat din statie exact cand voi erati langa el, cand coloana va fi fericita si linsitita, cand genunchii si gleznele vor putea suporta si tocuri fara sa mai doara... cand veti purta marimea S, cand colantii vor fi la ordinea zilei in garderoba voastra, cand blugii vor sta demential pe voi, cand va veti simti frumoase si sexy, cand colegele si prietenele va vor intreba cum ati facut de ati slabit, cand barbatii se vor intreba, in sinea lor sau cu glas tare "Mah... oare a avut totdeauna picioarele astea frumoase? Eu de ce nu le-am vazut pana acum?" La asta trebuie sa va ganditi.


Eu am plecat la drum cu ideea ca vreau sa ma dezintoxic de zahar pentru ca mancam 5-6 ciocolate Snikers (duble)/zi si cate 2 pungi de seminte pe langa multa alta mancare. Glicemia era un dezastru, zaceam efectiv in pat pentru ca nu mai aveam putere nici macar pe balcon sa ies, am devenit depresiva... a fost un calvar care a durat vreo cateva luni bune! Si intr-o zi... intr-un atac de panica... am avut simptomatologie de infarct... nu va puteti da seama ce dureri de mana si de omoplat aveam! M-am speriat si am ajuns in urgenta la cardiologie, iar cardiologul mi-a spus ca, din fericire, de data asta, nu este de la inima ci este, probabil pe fond psihic vre-un atac de panica (pesemne ca se mai confruntase cu asa ceva). Dar a tinut sa-mi precizeze ca daca nu fac ceva sa scad in greutate... nu se stie ce se poate intampla... ca asta poate fi un semnal! Si iata! Asta a fost motivatia mea! Motivatie pe care si acum o traiesc cu intensitatea initiala si care m-a mentinut si inca ma mentine pe acest drum!